erstellt am 10.10.2005 um 13:53 Uhr              

"Opinie transilvana: O Transilvanie foarte trista




Ion Muresan
Luni, 10 Octombrie 2005

Daca as fi mai „slab de inger”, as spune ca am plans. Ei, bine, sunt slab de inger. Regret ca am plecat in concediu. Mai precis, ca am plecat in concediu in Transilvania. Puteam sa ma duc si eu la mama dracului, pe undeva prin Antalia, pe undeva prin insulele grecesti. Acolo, tot ce vezi cu ochii e scris in album. Cu poze. Recomand, dintru bun inceput, nemtilor (sasilor) mai sensibili sa nu citeasca textul acesta.
Am fost mereu fascinat de satele sasesti, de cele din jurul Bistritei, din jurul Sibiului, Sighisoarei. Sensibil din cauza diferentei. Daca romanul isi baga casa pana in mijlocul drumului (ca sa mai ciupeasca ceva din domeniul public, ceva „de la unguri”, sasul a venit cu o viziune arhitecturala mai „hodinita”: nu o sa mergi cu pamantul in pamant, ca atare trebuie sa lasi vreo zece metri intre casa si drum. In zece metri pana si hotul cade pe ganduri. Sau cade sub glont.
M-a purtat soarta la Crit, la Bunesti, la Apold, la Bradeni etc. Sate sasesti. Sate parasite. Sate invadate. Am vazut o scoala cu etaj, cu pivnita, cu bolti, cu fundatie de bolovani de rau. Toate erau sparte si rupte. Am vazut biserici fortificate. Sparte si rupte. De unde au gasit sasii piatra asta?, am intrebat. „De pe ogor, mi s-a raspuns. Si-au facut case si biserici din pietrele pe care le-au scos cu plugul din gradina”.
Sasii au cladit cu sentimentul ca fac o constructie pentru o mie de ani. Ca se asaza. Vazand ruinele bantuite de oameni tuciurii, care, carduri-carduri, cu rochii inflorate si priviri agile, incarcau carute cu grinzi, cu caramizi, cu pietre, care dezmembrau o civilizatie, m-am apucat sa gandesc la inundatii. Anume ca, daca casele sasesti erau in Moldova, in Vrancea, in Bucuresti nu se surpa nici un perete. Nu se clatina o fereastra. Se speria apa. Apa trece, pietrele raman. Sasii au avut vocatia casei. Romanii si-au facut case de nomazi, cu pereti de pamant.
Dar si sasilor le-a venit de hac apa umana. Este o urgenta nationala protejarea, cat de cat, daca nu a unor sate, macar a unui mod de a gandi locuirea „pe aceste meleaguri”. Oare merita sa fii sedentar? """"

Schön ... oder????