Geografic

Comuna Teaca este situată în partea de sud-est al judeţului Bistriţa-Năsăud, având în componenţă pe lângă localitatea Teaca, satele: Ocniţa, Archiud, Pinticu, Viile Tecii şi Budurleni. Centrul de comună este aşezat pe Drumul Naţional 15 A care străbate localitatea de la nord la sud, făcând legătura între Bistriţa şi Reghin pe distanţa de 14 Km, alcătuită din îmbrăcăminte de asfalt. De la Sieu la Milaş (Pintic - Ocniţa) trece drumul judeţean 17 B pe o distanţă de 20 Km, de asemenea fiind in totalitate din îmbrăcăminte asfaltică. Drumurile comunale sunt în proporţie de 50% pietruite, iar drumurile din zonele agricole sunt din piatră şi pământ.

Absenţa liniilor de cale ferată prin Teaca sau localităţile vecine face ca şoseaua să fie practic unica soluţie pentru accesul în comună. Localitatea Teaca şi Viile Tecii sunt străbătute de drumul naţional DN 15A iar legătura dintre Ocniţa - Teaca - Pinticu se realizează pe drumul judeţean DJ 17B ambele fiind asfaltate. Pe porţiunea Teaca - Archiud şi Viile-Tecii - Budurleni există numai drumuri pietruite şi de pământ. Către Budurleni şi Archiud nu există nici un mijloc de transport în comun iar prin celelalte localităţi circulă autobuze care fac drumul dus-întors de mai multe ori pe zi în timpul săptămânii şi de 2 ori pe zi în week-end.

Cadru istoric al comunei Teaca

Săpăturile şi descoperirile arheologice atestă că satul Teaca cât şi localităţile componente datează încă din neolitic. Poziţia geografică a localităţii a favorizat aşezările umane încă din timpul dacilor şi a constituit o zonă de legătură între centrele romane din Orheiul Bistriţei şi Reghin-Brâncoveneşti, mărturie stând şi astăzi drumul pietruit de romani de pe Hagăul Tecii. Prima atestare documentară a localităţii datează încă din anul 1318 când comitele de Alba Iulia la data de 14.10.1318 raportează regelui Carol Robert că moşia Soimuş (Stupini) a dat-o magistratului Petru. Pentru ducerea la îndeplinire a fost încredinţat parohul Eberhard din Teke (Teaca). Dealungul timpului Teaca a purtat mai multe nume cum ar fi: Teke-1318, Opidum Teke-1446, Vilia Theke-1464,Tyaka-1808, Tekendorf-1854.

Religie - total comună

- ortodoxă 82,7 %

- romano catolică 1,5 %

- greco-catolică 1 % (Biserica Română unită cu Roma)

- reformată 6,4 %

- evanghelică 0,01 % - confesiune augustană

- evanghelică lutherană 0,5 %

sinodo-presbiterană - unitariană 0,03 %

- baptistă 0,88 % - penticostală 0,94 % (Biserica lui Dumnezeu Apostolică)

- adventistă de ziua a şaptea 5,8 %

Etnii

TEACA 2150

-română 1383

-maghiară 481

-rom(ţigan) 194

-germană 31
ARCHIUD 710

-română 678

-maghiară 22

-rom(ţigan) 10
BUDURLENI 136

-română 136

PINTICU 884

-română 618

-maghiară -

-rom(ţigan) 266
OCNITA 1145

-română 1084

-maghiară 3

-rom(ţigan) 57
VIILE TECII 1076

-română 499

-maghiară 37

-rom(ţigan) 532

-germană 8


SATE APARTINATOARE

Satul Pinticu este limitat în nord-est de dealurile înalte ale culmii Sieu ? Sinioara, în care apar gresii rezistente; spre sud-vest se deschide din ce în ce mai larg ulucul depresionar al Văii Dipşei.

Satul Teaca este aşezat în zona cotului pe care îl face Valea Dipşei pentru a se îndrepta spre nord-vest. Culoarul tăiat de acest pârâu atinge în acest sector extensiunea maximă, la aceasta contribuie şi văile unor pâraie mai mici tributare aceluiaşi pârâu. Zona aceasta cu aspect de bazin dominată spre nord de un brâu de dealuri înalte şi povârnite iar spre sud-est de dealuri mai joase cu pante domoale.

Satul Viile Tecii situat tot pe axul pârâului Dipşei este străjuit spre est de ramurile vestice ale dealurilor Sieului, iar spre vest relieful este format de zona colinară a câmpiei.

Satele Teaca, Pinticu, Viile Tecii sunt aşezate pe albia majoră a pârâului Dipşei,şi pe pantele zonei limitrofe, având o stabilitate corespunzătoare.

Satele Ocniţa şi Archiud se găsesc la marginea estică a Câmpiei Transilvaniei, a ulucului depresionar format de Valea Dipşei venind in contact cu limita apuseană.