Poftim cultură
Ein pensionierter Lehrer beschwert sich hier seit Jahren über den Niedergang des Abendlandes. Seine Witze unterschreiten spielend jedes Niveau. Sogar Schüler würden solche Witze (Oltenii şi căcaţii) nie in einem öffentlichen Forum posten.
Kann mir jemand erklären, wie man mit Fäkalwitzen das Abendland retten kann?
Rumänische Witze
Um Beiträge zu verfassen, müssen Sie sich kostenlos registrieren bzw. einloggen.
Erklärung bezüglich des Teiles von @sbJ, der unter dem Nick Johann, alias Klette, postet:
Schon seit geraumer Zeit nimmt o.g. User jede Gelegenheit wahr, um seine Aversion - verbunden mit einem abgründigen Hass - gegenüber meiner Person zum Ausdruck zu bringen. Inhalte von Threads interessieren ihn überhaupt nicht! Jedesmal geht er nach der Gurkentaktik vor, um sein Gift in meine Richtung zu versprühen.
Da einer meiner Landsleute im Zweiten Weltkrieg zu dem NS gehörte, gliederte mich o.g. User wiederholt in die Naziszene ein!
"Johann", alias Klette, behauptete u.a. die SBS seien Saufbolde, sprach ihnen das Denkvermögen ab und bezichtigte sie der Unbildung, weil sie - wie er vermerkte - in der Zeitung unseres Verbandes nur die Todesanzeigen durchblättern würden...
All dies hat mich bewogen, den Dialog mit diesem User bis auf Weiteres abzubrechen. Ich wünsche ihm trotz allem viel Glück für die Zukunft, verbunden mit der Hoffnung, irgendwann auch geistig in unsere Mitte zurückzukehren.
Schon seit geraumer Zeit nimmt o.g. User jede Gelegenheit wahr, um seine Aversion - verbunden mit einem abgründigen Hass - gegenüber meiner Person zum Ausdruck zu bringen. Inhalte von Threads interessieren ihn überhaupt nicht! Jedesmal geht er nach der Gurkentaktik vor, um sein Gift in meine Richtung zu versprühen.
Da einer meiner Landsleute im Zweiten Weltkrieg zu dem NS gehörte, gliederte mich o.g. User wiederholt in die Naziszene ein!
"Johann", alias Klette, behauptete u.a. die SBS seien Saufbolde, sprach ihnen das Denkvermögen ab und bezichtigte sie der Unbildung, weil sie - wie er vermerkte - in der Zeitung unseres Verbandes nur die Todesanzeigen durchblättern würden...
All dies hat mich bewogen, den Dialog mit diesem User bis auf Weiteres abzubrechen. Ich wünsche ihm trotz allem viel Glück für die Zukunft, verbunden mit der Hoffnung, irgendwann auch geistig in unsere Mitte zurückzukehren.
Ţiganul şi copiii
Trăian şi Piranda lui aveau vreo zece copii. Aşa exact nu ştiau nici ei, pentru că le cădea cam greu să numere până la această cifră.
Într-o zi şeful clanului stătea la umbra unui copac bătrân şi sforăia, pe când mama purdalăilor făcea de mâncare. Cândva Piranda a fugit la bărbatul ei "harnic", l-a trezit şi a-nceput să strige:
"Trăiene dragă, iar a venit cel mic acasă plin de noroi şi câcat de sus până jos. Ce să mă mai fac cu el?"
Ţiganul s-a-ntins din mâini şi picioare, apăi a zis:
"Ca să-l speli ca lumea durează prea mult. Ia ţâpă-l, că facem altu`!"
Trăian şi Piranda lui aveau vreo zece copii. Aşa exact nu ştiau nici ei, pentru că le cădea cam greu să numere până la această cifră.
Într-o zi şeful clanului stătea la umbra unui copac bătrân şi sforăia, pe când mama purdalăilor făcea de mâncare. Cândva Piranda a fugit la bărbatul ei "harnic", l-a trezit şi a-nceput să strige:
"Trăiene dragă, iar a venit cel mic acasă plin de noroi şi câcat de sus până jos. Ce să mă mai fac cu el?"
Ţiganul s-a-ntins din mâini şi picioare, apăi a zis:
"Ca să-l speli ca lumea durează prea mult. Ia ţâpă-l, că facem altu`!"
Liebe Leser/-innen,
vor kurzem hat sich ein User bezüglich meiner Wortwahl beim Formulieren eines rumänischen Witzes beschwert. Dazu folgendes: Allen, die mehrere Jahre in Rumänien verbracht haben, dürfte aufgefallen sein, dass sich die rumänischen Witze in Sachen Wortwahl um einiges(!!!) von den deutschen unterscheiden. Dabei sind Fäkalausdrücke noch harmlos, denn sogar bei der Begrüßung werden viel "saftigere" Ausdrücke verwendet, die sich auf Genitalien beziehen. Dies wurde mir auch letztes Jahr bejaht, als ich mich mit Ex-Kolleg/-innen zum Wiedersehen traf.
Ich kann mich noch gut erinnern, dass SBS in Streitsituationen schnell auf Rumänisch wechselten! Warum wohl...?
Der User, der sich darüber beschwert, hat anscheinend innerhalb Rumäniens in seiner eigenen Welt gelebt, weitab vom tatsächlichen Tagesablauf. Dies ist natürlich bedauerlich.
P.S. Was die Wortwahl mit dem Bewahren des Abendlandes am Hut hat, bleibt wohl ein Rätsel...
vor kurzem hat sich ein User bezüglich meiner Wortwahl beim Formulieren eines rumänischen Witzes beschwert. Dazu folgendes: Allen, die mehrere Jahre in Rumänien verbracht haben, dürfte aufgefallen sein, dass sich die rumänischen Witze in Sachen Wortwahl um einiges(!!!) von den deutschen unterscheiden. Dabei sind Fäkalausdrücke noch harmlos, denn sogar bei der Begrüßung werden viel "saftigere" Ausdrücke verwendet, die sich auf Genitalien beziehen. Dies wurde mir auch letztes Jahr bejaht, als ich mich mit Ex-Kolleg/-innen zum Wiedersehen traf.
Ich kann mich noch gut erinnern, dass SBS in Streitsituationen schnell auf Rumänisch wechselten! Warum wohl...?
Der User, der sich darüber beschwert, hat anscheinend innerhalb Rumäniens in seiner eigenen Welt gelebt, weitab vom tatsächlichen Tagesablauf. Dies ist natürlich bedauerlich.
P.S. Was die Wortwahl mit dem Bewahren des Abendlandes am Hut hat, bleibt wohl ein Rätsel...
Es ist ihnen widerfahren das wahre Sprichwort: Der Hund frisst wieder, was er ausgespien hat; und: Die Sau wälzt sich nach der Schwemme wieder im Kot.
Es ist ihnen widerfahren das wahre Sprichwort: Der Hund frisst wieder, was er ausgespien hat; und: Die Sau wälzt sich nach der Schwemme wieder im Kot.
A zis Shimon şi mai luă o gura de ...
A zis Shimon şi mai luă o gura de ...
Decretul lui Ştefan cel Mare
Pe vremea lui Ştefan cel Mare, pe care ţiganii îl numeau Fănică Barosanu`, moldovenii s-au înmulţit într-un hal fără de hal.. Asta l-a neliniştit pe marele conducător de oştii, încât e emis un decret, prin care propaga:
"Io, Ştefan, domn al Ţării Moldovei de la munţii hăi înalţi pân` la Nistru şi din Polonia pân` la Dunăre spus-am:
Orşcine, orşcare va purşede să vâre ştrămuleagu-nvârtoşatu-n fătăşunea fetii opă dinainte, opă dinapoi i se va tăia zburdalnicu` şi se va da la orătănii!"
Pe vremea lui Ştefan cel Mare, pe care ţiganii îl numeau Fănică Barosanu`, moldovenii s-au înmulţit într-un hal fără de hal.. Asta l-a neliniştit pe marele conducător de oştii, încât e emis un decret, prin care propaga:
"Io, Ştefan, domn al Ţării Moldovei de la munţii hăi înalţi pân` la Nistru şi din Polonia pân` la Dunăre spus-am:
Orşcine, orşcare va purşede să vâre ştrămuleagu-nvârtoşatu-n fătăşunea fetii opă dinainte, opă dinapoi i se va tăia zburdalnicu` şi se va da la orătănii!"
Den Tagesablauf habe auch ich in Rumänien mitbekommen. Es ist mir nicht entgangen, dass z.B. einige auch an öffentlichen Stellen urinierten. Die Mehrheit hat dies nicht getan, sondern diese Verhaltensweise zutiefst verurteilt und die dafür vorgesehenen Örtlichkeiten benutzt.
Ähnlich war dies mit der Verwendung der Fäkalsprache.
Zivilisierte Menschen wissen, wann man was tun sollte und wann nicht.
Aus der Tatsache, dass jemand öffentlich die Fäkalsprache benutzt, folgt nicht, dass man dies tun soll. Eine Binsenweisheit möchte man meinen, offensichtlich hat ein pensionierter Lehrer damit seine Probleme (Über das Können hinaus wird niemand verpflichtet - ultra posse nemo obligatur).
Ähnlich war dies mit der Verwendung der Fäkalsprache.
Zivilisierte Menschen wissen, wann man was tun sollte und wann nicht.
Aus der Tatsache, dass jemand öffentlich die Fäkalsprache benutzt, folgt nicht, dass man dies tun soll. Eine Binsenweisheit möchte man meinen, offensichtlich hat ein pensionierter Lehrer damit seine Probleme (Über das Können hinaus wird niemand verpflichtet - ultra posse nemo obligatur).
Erklärung bezüglich des Teiles von @sbJ, der unter dem Nick Johann, alias Klette, postet:
Schon seit geraumer Zeit nimmt o.g. User jede Gelegenheit wahr, um seine Aversion - verbunden mit einem abgründigen Hass - gegenüber meiner Person zum Ausdruck zu bringen. Inhalte von Threads interessieren ihn überhaupt nicht! Jedesmal geht er nach der Gurkentaktik vor, um sein Gift in meine Richtung zu versprühen.
Da einer meiner Landsleute im Zweiten Weltkrieg zu dem NS gehörte, gliederte mich o.g. User wiederholt in die Naziszene ein!
"Johann", alias Klette, behauptete u.a. die SBS seien Saufbolde, sprach ihnen das Denkvermögen ab und bezichtigte sie der Unbildung, weil sie - wie er vermerkte - in der Zeitung unseres Verbandes nur die Todesanzeigen durchblättern würden...
All dies hat mich bewogen, den Dialog mit diesem User bis auf Weiteres abzubrechen. Ich wünsche ihm trotz allem viel Glück für die Zukunft, verbunden mit der Hoffnung, irgendwann auch geistig in unsere Mitte zurückzukehren.
Schon seit geraumer Zeit nimmt o.g. User jede Gelegenheit wahr, um seine Aversion - verbunden mit einem abgründigen Hass - gegenüber meiner Person zum Ausdruck zu bringen. Inhalte von Threads interessieren ihn überhaupt nicht! Jedesmal geht er nach der Gurkentaktik vor, um sein Gift in meine Richtung zu versprühen.
Da einer meiner Landsleute im Zweiten Weltkrieg zu dem NS gehörte, gliederte mich o.g. User wiederholt in die Naziszene ein!
"Johann", alias Klette, behauptete u.a. die SBS seien Saufbolde, sprach ihnen das Denkvermögen ab und bezichtigte sie der Unbildung, weil sie - wie er vermerkte - in der Zeitung unseres Verbandes nur die Todesanzeigen durchblättern würden...
All dies hat mich bewogen, den Dialog mit diesem User bis auf Weiteres abzubrechen. Ich wünsche ihm trotz allem viel Glück für die Zukunft, verbunden mit der Hoffnung, irgendwann auch geistig in unsere Mitte zurückzukehren.
Ţiganul şi ciorile
Un ţigan şi-a cumpărat un televizor, de care era atât de mândru încât nu se mai putea despărţi de el. Totul a mers bine, până ce într-o zi a văzut doar fluturaşi.
A-ncercat tatăl a vreo opt purdalăi toate variantele, dar nimic nu s-a schimbat. În cele din urmă a ieşit din casă, ca să verifice antena. Când şi-a ridicat privirea înspre instrumentul de primire a undelor nu i-a venit să creadă: pe antenă se aflau două ciori, care se cotoceau.
Săracul om a-ngheţat de spaimă, dar după scurt timp şi-a luat inima-n dinţi şi a-neceput să se roage la păsări:
"Voi alea două
cum ne zic românii nouă,
daţi-vă mai hacana
ca să vină imaginea!"
Un ţigan şi-a cumpărat un televizor, de care era atât de mândru încât nu se mai putea despărţi de el. Totul a mers bine, până ce într-o zi a văzut doar fluturaşi.
A-ncercat tatăl a vreo opt purdalăi toate variantele, dar nimic nu s-a schimbat. În cele din urmă a ieşit din casă, ca să verifice antena. Când şi-a ridicat privirea înspre instrumentul de primire a undelor nu i-a venit să creadă: pe antenă se aflau două ciori, care se cotoceau.
Săracul om a-ngheţat de spaimă, dar după scurt timp şi-a luat inima-n dinţi şi a-neceput să se roage la păsări:
"Voi alea două
cum ne zic românii nouă,
daţi-vă mai hacana
ca să vină imaginea!"
Unchiul tâmpit
Maricel a fost un copil destul de cuminte într-un sat de la poalele Carpaţilor de Curbură, doar cu şcoala avea ceva greutăţi. Într-o sâmbătă a venit un unchi de a lui în vizită, care trăia de mulţi ani la Buzău.
După masa de prânz cei doi s-au plimbat prin sat. Când au ajuns în faţa şcolii, cel mic s-a adresat unchiului:
"Aici îmi pierd eu vremea în fiecare zi!" Orăşanul parvenit a intervenit: "Aici am fost şi eu acum vreo douăzeci de ani."
La auzul acestor cuvinte Maricel a izbucnit: "Deci tu ai fost acela, la care s-a referit învăţătorul, când ieri a afirmat după un răspuns dat de mine, că un asemenea tâmpit n-a mai întâlnit de douăzeci de ani!"
Maricel a fost un copil destul de cuminte într-un sat de la poalele Carpaţilor de Curbură, doar cu şcoala avea ceva greutăţi. Într-o sâmbătă a venit un unchi de a lui în vizită, care trăia de mulţi ani la Buzău.
După masa de prânz cei doi s-au plimbat prin sat. Când au ajuns în faţa şcolii, cel mic s-a adresat unchiului:
"Aici îmi pierd eu vremea în fiecare zi!" Orăşanul parvenit a intervenit: "Aici am fost şi eu acum vreo douăzeci de ani."
La auzul acestor cuvinte Maricel a izbucnit: "Deci tu ai fost acela, la care s-a referit învăţătorul, când ieri a afirmat după un răspuns dat de mine, că un asemenea tâmpit n-a mai întâlnit de douăzeci de ani!"
Ordonanţa şi cucoana
Ion se trăgea dintr-un sat din Munţii Apuseni. În timpul stagiului militar a fost ordonanţă la un general din Bucureşti.
Într-o zi a mers cu soţia militarului în Obor ca să facă nişte cumpărături. Deoarece în noaptea premergătoare evenimentului plouase, femeia a călcat într-o băltoacă, a alunecat şi a căzut în noroi. Din păcate... n-a avut chiloţi pe ea, aşa încât Ion a putut să-i vadă până-n stomac...
Bine-nţeles că ordonanţa i-a venit imediat în ajutor şi a salvat-o de la o nenorocire şi mai mare.
Când apele s-au mai limpezit, cucoana a zis: "Văzut-ai Ioane ghinionul?" Ion nu cunoştea această noţiune, aşa încât a răspuns ceva ruşinat: "Fie-mi cu iertare doamnă, da` la noi îi zice altfel..."
Ion se trăgea dintr-un sat din Munţii Apuseni. În timpul stagiului militar a fost ordonanţă la un general din Bucureşti.
Într-o zi a mers cu soţia militarului în Obor ca să facă nişte cumpărături. Deoarece în noaptea premergătoare evenimentului plouase, femeia a călcat într-o băltoacă, a alunecat şi a căzut în noroi. Din păcate... n-a avut chiloţi pe ea, aşa încât Ion a putut să-i vadă până-n stomac...
Bine-nţeles că ordonanţa i-a venit imediat în ajutor şi a salvat-o de la o nenorocire şi mai mare.
Când apele s-au mai limpezit, cucoana a zis: "Văzut-ai Ioane ghinionul?" Ion nu cunoştea această noţiune, aşa încât a răspuns ceva ruşinat: "Fie-mi cu iertare doamnă, da` la noi îi zice altfel..."
Badea Gheorghe şi trenul
Badea Gheorghe o fost odată la un târg de animale în Cluj. După ce ş-o gătat treburile, o mărs în gară, ca să iäie trenul înspre Negreşti-Oaş.
Când o ajuns acolo, l-o-ntrebat pe impegat, când pleacă trenul lui. Ăla s-o uitat la oşan cu milă şi i-o zâs: "Înji pare rău, da` o plecat exact amu două minute."
Bătrânul l-o bătut pe umăr pe angajatul CFR-ului şi l-o calmat: "Dacă-i aşä n-am întârziat mult; numa oţârucă."
Badea Gheorghe o fost odată la un târg de animale în Cluj. După ce ş-o gătat treburile, o mărs în gară, ca să iäie trenul înspre Negreşti-Oaş.
Când o ajuns acolo, l-o-ntrebat pe impegat, când pleacă trenul lui. Ăla s-o uitat la oşan cu milă şi i-o zâs: "Înji pare rău, da` o plecat exact amu două minute."
Bătrânul l-o bătut pe umăr pe angajatul CFR-ului şi l-o calmat: "Dacă-i aşä n-am întârziat mult; numa oţârucă."
Ciobanul şi avionul
După război s-a prăbuşit în Munţii Cibinului un avion de tipul Antonow 24. Singurul martor a fost un cioban.
După două zile s-a deplasat o comisie de experţi de la Bucureşti la faţa locului, pentru a divulga cauza tragediei. Bineânţeles, că l-au interogat pe cioban. Acesta a descris la început evenimentul în felul următor:
"Io stătäm pe bâtă şi admiram mioriţele. La un moment dat o vint o pasăre mare cu un zgomot, de-ţi intra până-n măduva creierului. Ca din senin o căzt de pe cer."
"Auzi bade", ia zis zis şeful comisiei, "nu ne poţi descrie această catastrofă mai în amănunte?"
Ciobanul s-a gândit câteva secunde, după care a început din nou: " La ora 17.43 s-o ivit de după munţi un Antonow 24 cu o viteză între 450-500 km la oră. Înclinarea spre dreapta arăta, că la unul din motoare era un scurt circuit. Cred, că acesta o afectat aparatura centrală, dând naştere unui efect, ce s-o răspândit până la al doilea motor. În această situaţie puterea de manevrare a pilotului a devenit tot mai mică, până când o trebuit să abandoneze cârnirea. Când m-am deplasat la faţa locului, am constatat şi alte defecte ale maşinii zburătoare, care vi le pot descrie, dacă e necesar."
Cei din Bucale au rămas înlemniţi de cele auzite! În cele din urmă şeful comisiei şi-a luat inima-n dinţi:
"Ia spune bade, de unde ai asemenea cunoştinţe frapante despre navigaţie? Eşti un talent al naturii?"
Ciobanul s-a rezemat iar pe bâtă şi a răspuns cu o voce cam visătoare: "O dragii tatii, înainte de a prelua comuniştii puterea-n stat, io am fost pilot şi voi ciobani!"
După război s-a prăbuşit în Munţii Cibinului un avion de tipul Antonow 24. Singurul martor a fost un cioban.
După două zile s-a deplasat o comisie de experţi de la Bucureşti la faţa locului, pentru a divulga cauza tragediei. Bineânţeles, că l-au interogat pe cioban. Acesta a descris la început evenimentul în felul următor:
"Io stătäm pe bâtă şi admiram mioriţele. La un moment dat o vint o pasăre mare cu un zgomot, de-ţi intra până-n măduva creierului. Ca din senin o căzt de pe cer."
"Auzi bade", ia zis zis şeful comisiei, "nu ne poţi descrie această catastrofă mai în amănunte?"
Ciobanul s-a gândit câteva secunde, după care a început din nou: " La ora 17.43 s-o ivit de după munţi un Antonow 24 cu o viteză între 450-500 km la oră. Înclinarea spre dreapta arăta, că la unul din motoare era un scurt circuit. Cred, că acesta o afectat aparatura centrală, dând naştere unui efect, ce s-o răspândit până la al doilea motor. În această situaţie puterea de manevrare a pilotului a devenit tot mai mică, până când o trebuit să abandoneze cârnirea. Când m-am deplasat la faţa locului, am constatat şi alte defecte ale maşinii zburătoare, care vi le pot descrie, dacă e necesar."
Cei din Bucale au rămas înlemniţi de cele auzite! În cele din urmă şeful comisiei şi-a luat inima-n dinţi:
"Ia spune bade, de unde ai asemenea cunoştinţe frapante despre navigaţie? Eşti un talent al naturii?"
Ciobanul s-a rezemat iar pe bâtă şi a răspuns cu o voce cam visătoare: "O dragii tatii, înainte de a prelua comuniştii puterea-n stat, io am fost pilot şi voi ciobani!"
Åre cât i ceasu`?
Gheorghe şi Ana lui trăiau de mulţi ani la marginea unei păduri uriaşe dincolo de Câmpeni în Ţara Moţilor. N-aveau curent sau apă la chiuvetă, da asta nu le păsa. Se culcau - cum s-ar spune - cu găinile şi se şi sculau cu ele.
Într-o dimineaţă Gheo o strâgat de pe cåstă cătă consårta lui de viaţă: "Ano, ia să-nji pui o dărabă de slană, o pită, o sticlă de pălincă şi vo şase cäpe-n desagă." Aia s-o mirat:
"Da unde pleci, Gheo?"
"Mă duc pân` la vecinu` Vasile să-l întreb cât i ceasu."
Gheorghe şi Ana lui trăiau de mulţi ani la marginea unei păduri uriaşe dincolo de Câmpeni în Ţara Moţilor. N-aveau curent sau apă la chiuvetă, da asta nu le păsa. Se culcau - cum s-ar spune - cu găinile şi se şi sculau cu ele.
Într-o dimineaţă Gheo o strâgat de pe cåstă cătă consårta lui de viaţă: "Ano, ia să-nji pui o dărabă de slană, o pită, o sticlă de pălincă şi vo şase cäpe-n desagă." Aia s-o mirat:
"Da unde pleci, Gheo?"
"Mă duc pân` la vecinu` Vasile să-l întreb cât i ceasu."
Um Beiträge zu verfassen, müssen Sie sich kostenlos registrieren bzw. einloggen.
