Concluzii: Internetul și inteligența artificială generativă ca spațiu de comunicare digitală pentru sașii transilvăneni

În opinia mea, de la sfârșitul secolului XX, patrimoniul cultural transilvănean-saxon a rămas aproape singura legătură de simpatie care ține comunitatea unită și modelează identitatea transilvănean-saxonă. Cea de-a doua teză a mea este că internetul, datorită inteligenței artificiale generative, va fi în viitor un spațiu de comunicare digitală foarte puternic, pentru achiziționarea, conservarea și dezvoltarea patrimoniului cultural transilvănean-saxon. Asociațiile și internetul sunt, conform celei de-a treia teze a mea, cele mai importante instrumente ale comunității. În final, atât premisele menționate, cât și propunerile mele pentru crearea de concepte digitale sunt rezumate sub formă de teze.

Inteligența artificială generativă: pericole și oportunități

IA generativă este un instrument puternic care poate oferi de obicei răspunsuri de înaltă calitate la solicitările, întrebările și indiciile umane, numite prompturi. Acesta calculează cele mai probabile combinații de cuvinte din punct de vedere statistic, pentru intrarea dată în prompt.

Patrimoniul cultural transilvănean-saxon digitalizat și accesibil publicului a devenit deja subiectul aplicațiilor generative de inteligență artificială. Algoritmii asigură că la întrebări se poate răspunde automat. Antrenamentul cu valori epistemice are ca scop generarea de raspunsuri corecte si prevenirea raspunsurilor false. Luarea în considerare a valorilor axiologice (etice, sociale, politice etc.) ar trebui să promoveze dezbaterea civilizată și să prevină comunicarea ofensivă și distructivă.

Teoretic pot fi stocate și prelucrate cantități uriașe de date. Miliarde de interogări pot fi prelucrate simultan. Limitele teoretice sunt impuse din faptul că inteligența artificială generativă este o inteligență slabă, deoarece nu poate înțelege textul. Metodologia cantitativă a IA generativă permite sintaxa corectă, dar nu și semantica. De aici și denumirea de papagal stocastic. O comparație cu inteligența umană arată ce mai lipsește pentru ca un robot IA să devină un expert artificial, care poate rezolva probleme precum un om: percepția, conștiința, conștiința de sine și autocunoașterea. Superinteligența a fost, și încă mai este, science fiction. În al doilea rând, IA generativă nu dispune de mijloacele necesare pentru a asigura transparența și fiabilitatea răspunsurilor.

Oportunitățile practice includ faptul că IA generativă poate genera texte noi, poate rezuma cantități mari de text, poate îmbunătăți textele din punct de vedere gramatical și stilistic și le poate traduce în diferite limbi. IA generativă poate fi comparată cu un bibliotecar digital, care asemenea unui motor de căutare (search engine), poate oferi informații despre toate textele disponibile. În plus, modelele mari de limbaj pot fi folosite și pentru a genera coduri software, iar aceste modele de limbaj sunt aplicabile nu numai textelor, ci și audio-urilor, imaginilor și videoclipurilor.

Cele mai grave pericole practice sunt posibilitățile aproape inepuizabile de dezinformare, care estompează distincția dintre realitate și ficțiune, și tehno-soluționismul necritic, caracterizat de încrederea oarbă în tehnologie.

Sașii ardeleni: de la o cetate puternică la un club deschis, sau de la cele șapte scaune la cele șapte țări

Ca parte a colonizării estice în Europa, coloniștii din Europa de Vest, în special din regiunea Rin-Moselle, au migrat în Transilvania începând cu secolul al XII-lea și s-au stabilit pe așa-numitul pământ regal al regilor maghiari. Acolo au fondat comunitatea sașilor transilvăneni. Timp de secole, bisericile fortificate ale sașilor transilvăneni și-au asigurat supraviețuirea fizică în fața raidurilor mongole (sec. XIII) și otomane (secolele XIV-XVIII).

De-a lungul timpului, pe lângă zidurile fizice ale bisericile și orașelor fortificate, s-au înființat și alte ziduri spirituale sau instituții care formează identitatea, care au întărit coeziunea și au garantat supraviețuirea și păstrarea independenței culturale a sașilor transilvăneni în Transilvania până la sfârșitul secolului al XX-lea. Printre acestea se numără Universitatea Națională Saxonă, biserica, limba germană și un puternic simț al comunității și al asocierii.

Universitatea națională săsească (universitas saxonum) a fost înființată în 1486 pe baza Andreanumului. Aceasta a funcționat ca o autoritate administrativă, judiciară și politică comună. În plus, exista legătura religioasă, care a devenit și mai puternică după Reforma creștină din secolul al XVI-lea din cauza diferențierii religioase. Sașii transilvăneni erau, de asemenea, distincți din punct de vedere lingvistic de toți ceilalți locuitori ai țării. În viața privată, se vorbea dialectul sașilor transilvăneni, în timp ce în biserică, școală și administrație, după Reformă, se folosea germana superioară.

Aceste ziduri mentale și fizice sau instituții de formare a identității au format fortăreața sașilor transilvăneni în care comunitatea lor a trăit și s-a dezvoltat din secolul al XII-lea până la sfârșitul secolului XX.

Structurile transilvănene-săsești menționate mai sus au suferit o schimbare radicală abia după cel de-al doilea război mondial, cu excepția Universității Naționale Săsești, care și-a pierdut drepturile în 1876. La sfârșitul acestor evoluții, a avut loc o schimbare radicală în comunitatea transilvăneană-saxonă. Rezultatul cel mai drastic a fost acela că sașii transilvăneni și-au pierdut zona de așezare comună. La începutul mileniului, mai puțin de zece la sută dintre ei mai trăiau în Transilvania.

Stema sașilor transilvăneni reprezintă șapte cetăți, care, conform legendei, ar trebui să ne amintească, pe de o parte, de numele "Transilvania" care, în limba germană, înseamnă șapte cetăți și, pe de altă parte, de cele șapte scaune (de fapt opt, un scaun principal și șapte scaune secundare). Drumul sașilor transilvăneni începe în Transilvania și îi poartă peste tot în lume. Astăzi ei trăiesc în principal în șase țări: Germania, România, Austria, Elveția, SUA și Canada. Un număr mic dintre trăiesc în alte țări. Acest lucru arată clar că cele șapte cetăți din logo-uri sau steme își au încă justificarea.

De asemenea, legătura religioasă și-a pierdut semnificația formativă. Mișcările migratorii din secolul al XX-lea au dus, de asemenea, la o schimbare a importanței limbii ca liant unificator în cadrul comunității sașilor transilvăneni. Pe de o parte, dialectul este vorbit de tot mai puțini descendenți, iar pe de altă parte, în unele cazuri, chiar și înțelegerea dialectului s-a pierdut. Sașii transilvăneni, dintre care unii trăiesc în SUA și Canada de la sfârșitul secolului al XIX-lea, folosesc engleza ca primă limbă, au doar o înțelegere rudimentară a limbii germane și foarte puțini dintre ei înțeleg dialectul sașilor transilvăneni. În școlile germane din România, peste 90 % dintre elevi au părinți de altă naționalitate, de obicei română. O parte semnificativă a acestor elevi manifestă un interes deosebit pentru patrimoniul cultural săsesc transilvănean, ei sunt dispuși să îl cunoască și să îl perpetueze. Din acest motiv, acest articol este publicat nu numai în limba germană, ci și în engleză și română.

Sistemul de vecinătate și de asociere al sașilor transilvăneni a fost parțial salvat, reconstruit sau restabilit nu numai în România, ci mai ales în noile țări de colonizare. De la sfârșitul secolului XX, comunitatea sașilor transilvăneni nu mai este o fortăreață, ci un club deschis în care se poate înscrie și participa oricine este interesat de patrimoniul cultural al sașilor transilvăneni sau este membru al uneia dintre numeroasele asociații.

Internetul ca spațiu de comunicare digitală sau o nouă legătură pentru sașii transilvăneni

Internetul a apărut în același timp în care zona de așezare din Transilvania a fost pierdută și sașii transilvăneni au început să se stabilească în întreaga lume. Sașii transilvăneni folosesc Internetul de aproape 30 de ani.

În martie 1995, am publicat primele informații despre sașii transilvăneni în internet. Conţinuau câteva fotografii și informații despre satul meu natal, Ruși (Reußen). Jochen Philippi spune că a publicat Transylvanian Web Server (SWS) la centrul de calcul al Universității din München la sfârșitul anului 1995 sau începutul lui 1996. Până la începutul mileniului, au fost create mult mai multe pagini care furnizau în internet informații despre Transilvania sau sașii transilvăneni și ofereau oportunități de comunicare. Cel mai cuprinzător proiect a fost creat în 1999: Sașii transilvăneni în Baden-Württemberg (Siebenbürger Sachsen in Baden-Württemberg). Proiectul tri-media a inclus o carte, o prezență în internet și un CD-ROM. Eu am fost responsabil cu conceperea și coordonarea proiectului. Pagina de internet a fost creată de mine în colaborare cu Robert Sonnleitner, care a fost, de asemenea, responsabil cu crearea de CD-ROM împreună cu Bernd Schörwerth. Tot eu am gestionat coordonarea procesului de producție a cărții. În total, proiectul a presupus participarea a peste 70 de persoane, direct sau indirect.

În prezent, există un număr aproape imposibil de gestionat de oferte. Cel mai cuprinzător site este întreținut de Robert Sonnleitner și echipa sa de webmasteri, printre care Günther Melzer, Gunther Krauss și Hans-Detlev Buchner. Site-ul siebenbuerger.de este publicat de Asociația sașilor transilvăneni din Germania din anul 2000 și este pagina sa principală. Sunt abordate cele trei domenii funcționale principale ale internetului: comunicarea digitală, publicarea digitală și formarea pe internet a multiplicatorilor.

Comunicarea: În perioada de dinainte de începutul secolului, Rokestuf, condus de Hans-Detlev Buchner, a fost cel mai vizitat spațiu comun de comunicare pentru sașii transilvăneni. În anii 2000, forumul de pe site-ul siebenbuerger.de/treffpunkt/ a preluat acest rol. De la instituirea Web 2.0, comunicarea comună a avut loc în principal prin intermediul rețelelor sociale Facebook, YouTube, WhatsApp, Instagram și TikTok. Perioada Corona a condus la o creștere semnificativă a comunicării digitale. În 2020, Ziua Patriei (Heimattag) sașilor transilvăneni a fost organizată pentru prima dată exclusiv în format digital. Din 2021, majoritatea evenimentelor din cadrul Zilei Patriei din Dinkelsbühl au fost transmise și în direct pe internet, fiind coordonate de Hermann Depner.

Publicare: Se poate constata că atunci când se fac anchete despre sașii transilvăneni, de exemplu la copilotul de la Microsoft, site-ul siebenbuerger.de este aproape întotdeauna dat ca sursă. Acest lucru se datorează faptului că această pagină în internet postează zilnic informații noi pe internet de mai bine de două decenii. Echipa redacțională a ziarului transilvănean (Siebenbürgische Zeitung), Siegbert Bruss ca redactor-șef și Christian Schoger ca redactor-șef adjunct, garantează respectarea standardelor jurnalistice. Pe lângă această asociație, și alte asociații transilvănene-saxone au realizat proiecte remarcabile de digitalizare. Printre acestea se numără, de exemplu, catalogarea digitală a Bibliotecii săsești transilvănene din Gundelsheim (Unser Service in Bibliothek und Archiv, serviciul nostru în bibliotecă și arhivă) și disponibilitatea online a cărții de documente: Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen (carte de documente privind istoria germanilor din Transilvania).

Formare în internet: O dată pe an, la Heiligenhof din Bad Kissingen are loc un seminar pe tema internet pentru multiplicatori, în cadrul căruia sunt prezentate cele mai recente evoluții și instrumente pentru internet.

Sarcini: Digitalizare și concepte de însuşire, conservare şi dezvoltare perpetuă în interesul comunităţii săseşti din Transilvania

Răspunsurile oferite de IA generativă pot fi influențate indirect. Acest lucru se poate face în două moduri: în primul rând, prin digitalizarea și publicarea moștenirii culturale cât mai complet posibil și, în al doilea rând, prin utilizarea IA generativă. Ambele măsuri antrenează (training) IA generativă.

În ceea ce privește viitoarea însuşire, conservarea și perpetuarea patrimoniului cultural transilvan-saxon, au fost conturate două sarcini strategice: Pe de o parte, patrimoniul cultural să fie digitalizat cât mai complet posibil. O infrastructură digitală adecvată este esențială pentru catalogarea digitală sistematică și cuprinzătoare și pentru cea mai răspândită publicație digitală a tuturor artefactelor fizice și a tuturor documentelor scrise. În acest sens, ar fi necesară digitizarea tuturor celor 95.000 de unități bibliografice ale Bibliotecii Transilvaniei. De asemenea, ar fi necesar să se elaboreze concepte care să includă atât valori axiologice (etice, politice, sociale etc.) cât și epistemologice. Acestea sunt necesare pentru a putea evalua răspunsurile oferite de IA generativă și pentru a permite o continuitate culturală vie.

Dacă aceste două sarcini vor fi îndeplinite cu succes, moștenirea culturală ardeleno-saxonă va continua să existe în viitor, ținând comunitatea unită și modelând identitatea ardeleno-saxonilor, indiferent unde locuiesc. Pentru că în viitor, următoarele vor fi în continuare adevărate:
„Ceea ce tu ai moștenit de la părinții tăi,
Dobândește-o pentru a o poseda” (Johann Wolfgang von Goethe/Faust).
„Was du ererbt von deinen Vätern hast,
Erwirb es, um es zu besitzen“ (Johann Wolfgang von Goethe/Faust).

Johann Lauer

Alte articole ale autorului

Au fost evitate autocitatele, astfel copii textuale din alte contribuții nu pot fe identificate. Cele mai importante publicații pe această temă sunt enumerate mai jos.

• 2024: Generative Artificial Intelligence and Transylvanian-Saxon Cultural Heritage. Opportunities and threats for acquisition (appropriation), preservation and further development (HTML-Version), print version in PDF format.
• 2024: Generative Künstliche Intelligenz und siebenbürgisch-sächsisches Kulturerbe: Chancen und Gefahren für die Aneignung, Bewahrung und Weiterentwicklung, (HTML Version), Druckausgabe im PDF-Format.
• 2024: Philosophie generativer Künstlicher Intelligenz (KI). Große Sprachmodelle: Theoretische Grenzen und Möglichkeiten, praktische Gefahren und Vorteile: lauer.biz/generative-ki.pdf.
• 2003: Siebenbürger Sachsen - gestern, heute, morgen. Von einer festen Burg zu einem offenen Club.
• 1999: Gemeinsame Kommunikationsräume im Internet.
• Toate articolele mele despre subiecte transilvane-saxone se afla pe site-ul meu Siebenbürger Sachsen (siebenbuergersachsen.de).
• Pe această pagină veți găsi celelalte publicații ale mele.

Sugestii

• Aș dori să mulțumesc următoarelor persoane pentru sugestiile și comentariile valoroase: Simona Böhm, născută Colceriu, Siegbert Bruss, Hans-Detlev Buchner, Konrad Gündisch, Günther Melzer, Jochen Philippi și Robert Sonnleitner.
• Prin prezenta îmi asum responsabilitatea pentru eventualele erori rămase neobservate.
• Un fișier PDF care poate fi imprimat cu ușurință (31 pagini A4) poate fi descărcat aici: siebenbuergersachsen.de/generative-ia-sas.pdf.

Autorul

Dr. Johann Lauer este filozof și politolog. El a obținut atât diploma academică de Magister Artium în Filosofie, cât și Doctor Rerum Politicarum de la Universitatea din Heidelberg. Johann provine din Ruși (Reußen), judetul Sibiu, s-a mutat în Germania în 1981 și locuiește în Leimen, lângă Heidelberg. Mai multe informații despre el, precum și interesele sale de cercetare și publicațiile pot fi găsite pe site-ul său: lauer.biz.